Uscatorul de Maini cu Jet Dyson o Bomba de Virusi

0
375
Sorosh Tavakoli - https://www.flickr.com/photos/sorosh/2741928471

Băile sunt o primă sursă cauzatoare de microbi. Cu toate acestea, în ciuda presiunilor sociale și a tuturor îndemnărilor medicilor, foarte mulți oameni nu își curăță mâinile după o pauză la toaletă. Unii curajoși chiar sar peste ceea ce înseamnă chiuveta, în timp ce ceilalți nu se spală suficient pe mâini (experții recomandă ca o sesiune minimă de spălat pe mâini să dureze atâta timp cât cânți de două ori “La multi ani” în gând) sau omit etapa în care se folosește săpunul. Toate acestea duc la răspândirea bolilor, în special la pacienții vulnerabili. Dar dacă toate acele dispozitive de uscare a mâinilor celor care nu se spală suficient se transformă într-o bombă cu germeni?

Cercetătorii spun că uscătoarele de mâini pot lansa bacterii în aer, comparat cu prosoapele de hârtie care nu fac acest lucru. Dar în mod deosebit, noile uscătoare cu jet de aer de la Dyson sunt semnificativ mai problematice. Acestea lansează mai mulți viruși în aer, care persistă pe perioade mai mari de timp și care ajung la distanțe mai mari, au declarat cercetătorii într-un raport recent din Journal of Applied Microbiology. Acest lucru privește în mod special virușii care spre deosebire de multe bacterii infecțioase, își mențin cu ușurință contagiozitatea în aer și pe suprafețe, și doar câteva particule virale pot declanșa o infecție.

Rezultatele acestui studiu sugerează că, în locurile unde igiena și infecțiile sunt considerate extreme, cum ar fi în mediile sanitare și în indutria alimentară, alegerea uscătoarelor de mâini ar trebui luate cu atenție,” au concluzionat autorii.

Pentru acest studiu, autorii, Patrick Kimmitt și Keith Redway de la Universitatea din Westminster, au comparat exploziile virale de la prosoapele de hârtie, un uscător de mâini standard și un uscător cu jet Dyson. Cercetătorii au avut doi participanți care pe mânuși au avut un virus numit MS2, care infectează numai bacteria, dar este un model de răspândire a virusurilor umani de bază, cum ar fi norovirus. Învelișul viral rezultat a fost în domeniul cantității de viruși vărsați în fecalele oamenilor infectate cu bacterii severe la stomac, cum ar fi norovirus și rotavirus, și cantitatea de particule virale care se pot lipi de mâinile murdare.

Următorii participanți care s-au uscat pe mâini, au folosit una din cele 3 metode, în timp ce cercetătorii au luat probe din aer și au găsit viruși pe diverse vase(farfurii, platouri, etc.) situate în locuri diferite de baie. Vasele de 90 mm în diametru, au conținut un strat subțire de E. coli, al cărui MS 2 infectează și omoară. Dacă un virus ar ajunge pe o farfurie, ar decima bacteria în locul respectiv lăsând o rămășiță, numită placă(placă bacteorologică). Așa că pentru a conta numărul de aterizări virale, cercetătorii au așteptat pur și simplu o scurtă perioadă de timp și au numărat plăcile.

Screen-Shot-2016-04-15-at-2.21.03-PM

Cercetătorii au montat farfurii la șase înălțimi diferite, chiar lângă sursele de uscare, de la înălțimea capului la adulți, la înălțimea picioarelor copiilor mici. Ei au stabilit de asemenea mai multe locuri în care au pus farfurii, de la 0 la 3 metri distanță față de baie.

De departe, uscătorul cu jet Dyson a fost cel mai mare distribuitor viral, în toate măsurătorile.

Strângerea datelor de la toate cele șase înalțimi, au rezultat că uscătorul Dyson a produs de 60 de ori mai multe plăci bacteorologice decât uscătorul de aer cald și de 1300 de ori mai mult decât prosoapele de hârtie. Dintre virusurile lansate de uscătorul cu jet, 70 de procente au fost la înălțimea feței unui copil mic.

Căutând pe distanțele stabilite pentru test, virusurile lansate de uscătorul cu jet au aterizat la apoximativ 0,25 m distanță. Dar la 3 metri, numărul plăcilor care formează viruși au fost de 500 de ori mai mare decât cea din uscătorul cu aer cald. Prosoapele de hârtie s-au dovedit a fi cele mai potrivite, ele lansând zero viruși la această distanță. În total, peste toate distanțele, uscătorul cu jet a răspândit de 20 de ori mai mulți viruși decât uscătorul cu aer și mai multe de 100 de ori decât prosoapele de hârtie.

Cu datele prelevate din aer, cercetătorii s-au uitat cât de mult au stat în aer virusurile, după metodele de uscare utilizate. La 15 minute după o uscare cu jet, au existat de 50 de ori mai multe  particule virale în aer decât după utilizarea unui uscător cu aer cald și de 100 de ori mai mult după utilizarea unui prosop de hârtie. Datele au sugerat de asemenea, că uscătorul cu jet a lansat virusuri care pot pluti în aer dincolo de 15 minute.

Ne poti urmari pe Twitter, ne poti adauga in cercul tau Google+ sau ne poti da like la pagina noastra de Facebook pentru a fi la curent cu toate noutatile din diferitele domenii prezentate pe GamTech.ro

via: Journal of Applied Microbiology, 2015. DOI: 10.1111/jam.13014 & arstechnica

Leave a Reply

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.